miercuri, 8 iunie 2011

CONCEPTUL NIRVANA



Cautarea dupa cuvantul "NIRVANA" a extras: 5 definitii.

Sugestii: nirvana



--------------------------------------------------------------------------------



NIRVÁNA s.f. art. (În religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire realizată prin eliberarea de grijile vieţii, de suferinţe şi prin contopirea sufletului individual cu esenţa divină, cu ajutorul contemplaţiei şi al ascezei. – Din fr. nirvâna. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

nirvána s. f. art., g.-d. art. nirvánei Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

NIRVÁNA f. art. (în religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire totală la care se ajunge prin eliberarea de grijile vieţii, de suferinţă şi prin contopirea sufletului cu esenţa divină cu ajutorul contemplaţiei şi al ascezei. /

NIRVÁNA s.f. Stare de fericire mistică, pe care budiştii cred că o pot obţine prin eliberarea de grijile vieţii şi prin contopirea individului cu esenţa divină. [Cf. fr., sanscr. nirvâna]. Sursa: Dicţionar de neologisme

NIRVÁNA s. f. (în budism, în jainism şi în filozofia indiană) stare de linişte desăvârşită, de fericire, eliberare definitivă de suferinţe, de grijile vieţii, obţinută prin contemplaţie şi asceză. (< fr. nirvana) Sursa: Marele dicţionar de neologisme



--------------------------------------------------------------------------------





Copyright (C) 2004-2011 DEX online (www.dexonline.ro)
Informatii licenta

marți, 7 iunie 2011

PRINCIPIU

PRINCIPIU
Atunci cand am dorit sa scriem despre principiul Nirvana aveam ,desigur ,in vedere Principiul Nirvana descris de Sigmund Freud.
Intrucat definitia oferita de Freud si psihanaliza nu era in acord cu realitatea am fost nevoiti sa-l redefinim.
Din punct de vedere praxiologic,este logic si elementar ca Principiul Nirvana nu ar putea exista decat in relatie cu celelalte principii de care depinde ,raporturile sale cu PRINCIPIUL REALITATII si cu realitatea insasi pentru a se manifesta ca un principiu activ. Avem astfel obligatia de a defini corect toti termenii esentiali vizati.
In ceea ce priveste termenul de PRINCIPIU noi avem in vedere cauza si esenta lucrurilor vizate si nu parerea noastra persoanala.
Sa vedem definitia oferita de DEX online:

“PRINCÍPIU,  principii,
s. n. 1. Element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită etc. ◊ Loc. adv. În principiu = din punct de vedere teoretic, în general. ♦ (La pl.) Totalitatea legilor și a noțiunilor de bază ale unei discipline; (concr.; cu determinări) tratat care cuprinde astfel de legi și de noțiuni. 2. Element primordial, cauză primară sau punct de plecare a ceva; spec. element primordial considerat în trecut drept origine a lumii fizice. ◊ (Chim.) Principiu activ = substanță existentă într-un produs de origine vegetală sau animală care imprimă un caracter specific acelui produs. 3. Convingere intimă, punct de vedere propriu. ◊ Om de (sau fără) principii = om cu (sau fără) păreri sau convingeri (morale) ferme. ◊ Loc. adv. Din principiu = conform unui punct de vedere bine stabilit. [Var.: (înv.) princíp, prințíp s. n., princípie s. f.] – Din lat. principium, it. principio, fr. principe.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de romac |
PRINCÍPIU ~i n. 1) Teză fundamentală; idee de bază. 2) Cauză primară. 3) Punct de vedere propriu; convingere personală. ◊ Din ~ conform convingerii. În ~ în linii mari; în genere. /<lat. principium, fr. principe
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco |
PRINCÍPIU s. n. 1. element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie, un sistem, o normă de conduită etc. 2. lege de bază a unei științe, arte etc. 3. element primordial, cauză primară a lumii fizice. ♦ ~ activ = substanță care constituie esența unui produs vegetal sau animal. 4. regulă, normă de acțiune, de comportare, de apreciere etc. ♦ în ~ = din punct de vedere teoretic, în general. 5. convingere, punct de vedere. (< lat. principium, it. principio, fr. principe)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza |
PRINCÍPIU s.n. 1. Element fundamental, idee de bază pe care se întemeiază o teorie, un sistem politic etc. 2. Lege fundamentală a unei științe, a unei arte etc. ♦ (La pl.) Totalitatea legilor și a noțiunilor de bază ale unei discipline. 3. (În antichitate și în evul mediu) Element primordial care era considerat drept origine sau componentă de bază a lumii fizice. ♦ (În concepțiile mistice) Cauză inițială a lumii fizice și morale. ♦ Principiu activ = substanță care constituie esența unui produs vegetal sau animal. 4. Regulă sau normă de acțiune, de legislație etc. ♦ În principiu = din punct de vedere teoretic, în general. 5. Convingere, punct de vedere. [Pron. -piu, var. (pop.; înv.) princip, prințip s.n. / < lat. principium, cf. it. principio].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner |
PRINCÍPIU s. 1. v. bază. 2. v. precept. 3. normă, precept, regulă, rânduială, (înv.) pravilă, tocmeală. (~ de viață.) 4. v. criteriu. 5. v. concepție.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco |
princípiu s. n. [-piu pron. -pĭu], art. princípiul; pl. princípii, art. princípiile (sil. -pi-i-)
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco |
PETÍTIO PRINCÍPII [Pron.: -i-o loc. s. (log.) raționament greșit care constă în aceea că pentru demonstrarea unei teze se pleacă de la o aserțiune întemeiată ea însăși pe acea teză. (< lat. petitio principii)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza
PETÍTIO PRINCÍPII loc. s. (Log.) Raționament greșit care constă în aceea că pentru demonstrarea unei teze se pleacă de la o aserțiune întemeiată ea însăși pe acea teză. [Pron. -ți-o-. / < lat. petitio principii].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar |
petítio princípii loc. lat. [-tio pron. -ți-o, -pii pron. -pi-i]
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco |
ciclic, principiu ~, principiu de construcție muzicală, care urmărește legătura intimă și organică dintre toate părțile unei lucrări ample (sonată*, simfonie* etc.) prin folosirea aceluiași material tematic* sau a unor motive* generatoare. Prezent în creații de Berlioz și Listz, acest principiu a fost aplicat sistematic de C. Franck și elevii săi. La Enescu deține un rol constructiv primordial. V. ciclu ( I, 2); monotematism.
Sursa: DTM | Adăugată de blaurb |
consonantic, principiu ~, implicarea spontană și inconștientă a intervalicii primare (cvinta*, cvarta*) și, în general, a celei cu funcție normativă (terță* mică) în structura melodiilor de factură premodală și modală*. Atât prin prezența lor în melodie*, ca în unele formații prepentatonice* ce cunosc adevărate succesiuni de „salturi” mari, cât mai ales, prin subiacența lor, în mai toate tipurile de monodie*, c. a fost evocat de cercetările psihologice (Stumpf) și a fost pus la temelia unor explicații privind apariția muzicii (Hornbostel, Curt Sachs, Brăiloiu, Breazul). V. distanțial, principiu.
Sursa: DTM | Adăugată de blaurb |
distanțial, principiu ~, principiu, emis de C. Stumpf, potrivit căruia procesele melodice, cu deosebire cele monodice*, sunt guvernate de o apreciere inconștientă a distanțelor intervalice. Această explicație psihologistă a nașterii structurii melodice se bazează pe observația că la intonarea (I, 1, 3) intervalelor* de către subiecți aparținând culturilor primitive sau unora neinstruiți fie că acuratețea intervalului corespunde numai arareori raporturilor matematice simple ale vibrațiilor* fie că această trăire distanțială este singura reprezentare (inconștientă) a spațiului sonor (de unde distanța în sine devine măsurabilă). Ceea ce este îndeajuns de clar pentru cercetătorul modern, și anume: capacitatea selectivă a auzului* (v. și consonanță; sunet) de a organiza logaritmic* continuum-ul frecvențelor*, de unde și aproximația intonației dar și „corectarea” ei în cazul unei cântări prea false (de ex. în cazul unui instrument dezacordat), devenise un argument, dedus pe cale empirică, de către Aristoxenos, care spunea că intervalele muzicale sunt trăite și nu conforme cu rapoartele gamei pitagoreice. Teoreticianul grec deschidea astfel calea unor aprecieri psihologiste a fenomenului sonor și preconiza mai curând intervenția unor etaloane echidistante în măsurarea spațiului sonor decât a unor organizări proporționale (amintita gamă pitagoreică sau gama naturală* din Renaștere*). Dacă proporționalitatea acestor game a fecundat numeroasele speculații numeric-geometrice ale antic., ev. med. și Renașterii, gândirea mai nouă de tip geometric aplicată spațiului sonor pornește, fără îndoială, de la egalizarea distanțelor operată prin temperare*. În acest sens, d. vădește numai o apropiere formală de noua viziune geometrică, esența fenomenală a celor două puncte de vedere fiind diferită. V. consonantic, principiu; dodecafonie; polarism; proporție; simetrie.
Sursa: DTM | Adăugată de blaurb |
A ABDICA DE LA PRINCIPIILE SALE: A face, a determina să renunțe la convingerile, ideile, principiile sale.
Sursa: Neoficial | Adăugată de blaurb |

Trebuie sa subliniem ca in ceea ce priveste termenul PRINCIPIU,explicatiile oferite de DEX online ,le apreciem ca fiind corecte!Mentionam acest lucru intrucat am intalnit in studiul nostru multe definitii incorecte.
Constatam din definitiile de mai sus ca termenul principiu vizeaza esenta ,cauzele si legile domeniului vizat.
Prin urmare starea Nirvana ,daca exista ,trebuie sa aiba un principiu prin care se manifesta in praxis.
Ceea ce vrem sa demonstram este ca orice principiu are un algoritm prin care se manifesta in realitate.Daca respectii pasii esentiali ai acestui algoritm obtii acelasi rezultat.Mai pot exista si mici abateri ,variatiuni pe aceeasi tema,insa numai in acelasi cadru,respectand legitatile principiului!
Asa de exemplu o stare Nirvana sau de fericire nu poate fi obtinuta decat respectand cateva legi ,de a aplica cateva norme si dorinta de a fi fericit.
In mod firesc orice adevar se intemeiaza,cel putin, pe un principiu si tinteste tot legi sau principii, intr-o spirala a cunoasterii ,fara de sfarsit.


“Etimologic: lat.principium,”inceput”,”punct de plecare “,derivat de la princeps,”primul”,care la randul sau vine de la primus,”care comanda”.
Sens larg:ceea ce este prim in ordinea existentei (sinonim cu cauza),a cunoasterii(sinonim cu premisa),a actiunii(sinonim cu regula).
Filosofie:cauza prima,de exemplu,Aristotel,in prima carte a Metafizicii,defineste intelepciunea ca fiind o “stiinta a cauzelor si principiilor prime”
Logica si  matematica:propozitie prima a unui rationament sau a unei demonstratii,care nu se deduce ea insasi din nici o alta propozitie si din care se deduc,in calitate de consecinte,celelalte propozitii(de exemplu:premisele unui silogism,axiomele geometriei)
Morala:ceea ce,sub forma unei regulii sau norme ,comanda o actiune (exemplu:”a avea principii”)
Termeni invecinati :cauza,fundament,premisa.
Termeni opusi:consecinta,concluzie,efect”.Sursa;Dictionar Enciclopedic de Filosofie,”Filosofia de la A la Z”Paris 1994,autori Kahn Pierre,Clement E., Demonque.
Exemple de principii:

PRINCIPIUL DOMINANTEI



“Principiul Dominantei (engl.principle of dominanta)
O proprietate caracteristica a excitatiei relevata de A.AUHTOMSKI(1904),este formarea in cortexul cerebral a unor focare dominante de excitatie care atrag excitatiile mai putin intense din celelalte focare ,existente la un moment dat in creier.
Principiul dominantei evidentiaza existenta unor relatii ierarhice temporare intre centrii cerebrali:un centru in stare de activitate absoarbe excitatiile laterale ,inhiband in acelasi timp alti centri.
In consecinta o reactie nu exprima un raport simplu si unilateral intre o excitatie si un sistem ,ci un raport dublu:pe de o parte intre centrul respectiv si o constelatie de alti centri.
Hegemonia focarului dominant reprezinta astfel un principiu in activitate in ceea ce priveste excitatia,un “modus operandi”general al sistemului nervos,ceea ce explica o serie de fenomene fizologice si psihologice:instincte,pasiuni ,atentia,vointa,obsesiile,psihastenia etc(vezi  Vasile Pavelcu 1965)”. Sursa:Dictionar de CEREBROLOGIE,Leonard Gavriliu.
Noi trebuie sa subliniem cateva consecinte care decurg din acest Principiu al Dominantei  :
first:Creierul uman functioneaza conform acestui principiu,astfel un focar dominant are rolul de generaliza o excitatie in intreg creierul,daca intr-un focar dominant este excitat intr-un mod placut el trage dupa el ceilalti centri si intreg creierul,impunand ceea ce ar fi,intr-o forma simplificata,o gandire pozitiva,sau chiar de fericire,intregului creier ,luat in ansamblu.
Evident acelasi fenomen este valabil si pentru neplacere sau gandirea negativa.Insa efectul se manifesta numai daca se produce intr-un centru important!
Prin urmare impunerea proprie a unei gandiri pozitive nu poate avea decat un slab efect daca creierul este excitat doar intr-un centru nedominant.
second:excitatia nu este produsul unei senzatii ci a unui proces cortical.
third: senzatia insasi este o excitatie a unui centru crebral!Ea are efecte cu atat mai pronuntate asupra subiectului cu cat se produce intr-un centru mai important!
In concluzie toate starile importante de placere ca si de neplacere sunt produse prin excitatia unui centru dominant.

PRINCIPIUL CELOR DOUA CELULE un principiu care ne arata cum transforma femeile ,androgenii(hormonii sexuali masculini ) in estrogeni,adica ,hormoni sexuali feminini:
Biosinteza de steroizi ovarieni presupune o activitate concertata a tecii interne si a tecii granuloase,cunoscuta sub denumirea de “principiul celor doua celule”
Teaca interna prezinta receptori pentru LH si contine intregul echipament enzimatic necesar biosintezei de androgeni testosteron si androstendion din colesterol.Teaca granuloasa prezinta receptori pentru FSH si prezinta o enzima -aromataza care prin doua hidroxilari succesive si eliminarea unui radical CH3,transforma androgenii cu 19 atomi de carbon in estrogeni cu 18 atomi de carbon.
Teca granuloasa preia androgenii si ii aromatizeaza generand estrogenii,care sunt eliberati in circulatie”Sursa Endocrinologie,Eusebiu Zbranca,Polirom 1999,pag 249
Sa vedem si o definitie a termenului principiu oferita intr-un dictionar medical,unul  remarcabil ,al profesorului Valeriu Rusu,pag 753:
Principiu,sn,/principe,s.m./principle(lat.principium=inceput)
1)Lege de baza a unei stiinte
2)Totalitatea legilor si notiunilor de baza ale unei discipline
3)Punct de plecare intr-o demonstratie,in cercetare.
Ex.principiile termodinamicii:
I legea conservarii energiei,
II-al entropiei(Clausius)
III- al lui Nernst,entropia tinde spre o valoare finita cand temperatura tinde spre zero absolut”
Ceea ce remarcam  la aceste definitii este faptul ca principiile se manifesta cu legitate,au caracter de lege.Observam ca daca ,la principiile enuntate,inlocuim termenul de principiu cu cel de lege ,nu se schimba raportul lor cu realitatea.Legile termodinamicii,legea celor doua celule sau legea Dominantei isi pastreaza valoarea de adevar.Principiile au deci un caracter  UNIVERSAL.Ele sa aplica tuturor claselor de obiecte sau fenomene vizate si chiar fiintelor vii.Prin urmare si noi oamenii suntem supusi legilor si PRINCIPIILOR.
Noi sustinem ca  pentru a fi validat ca principiu, cu valoare de adevar,in enuntarea lor ,ele principiile trebuie sa respecte niste legi,numite PRINCIPIILE LOGICE
(principiile logice, sintetizate  din  “LOGICA FARA PROFESOR” de Aurel Cazacu):
1)Principiul RATIUNII SUFICIENTE;
2)Principiul IDENTITATII;
3)Principiul TERTIULUI EXCLUS;
4)Principiul NONCONTRADICTIEI.
Principiul IDENTITATII ,de pilda ,presupune ca formele logice trebuie sa-si pastreze intotdeauna specificul in argumentare:trasaturile,continutul,intelesul,sistemul de referinta,valoarea de adevar.
Exemple de incalcari ale principiului IDENTITATII:
“Ursul este de matase deoarece siretul este de matase,iar ursul este siret...
Pestele rapitor reface fortele pierdute,deoarece somnul este un peste rapitor,iar somnul reface fortele pierdute...
Rece este un substantiv,deoarece zapada este substantiv,iar zapada este rece...
Daca verdele este o culoare,iar omida este verde,atunci omida este o culoare”
Un exemplu de incalcare  flagranta al PRINCIPIULUI IDENTITATII in stiintele medicale este folosirea de  termeni neechivalenti pentru a defini unele concepte.
Astfel COITUS INTERRUPTUS , este explicat ca ONANIE.Ori coitul este sex nu altceva chiar daca este intrerupt.Altfel toti care il practica ar trebui sa treaca drept abstinenti!Daca originea termenului onanie vine de la Onan fiul lui Iuda(GENEZA 38:9) acelasi termen este folosit si ca sinonim pentru masturbare.
Si este evident ,COITUS INTERRUPTUS NU ESTE IDENTIC CU MASTURBARE:
“Onanie s.f. onanisme,s.m.,coitus interruptus(Onan personaj biblic,fiul lui Iuda ,caruia i se atribuie aceasta placere sexuala solitara (Biblia Geneza,XXXVIII,9)
Var:Onanism.Sinonim masturbatie.
Onanie conjugala:Coitul incomplet”...(Valeriu Rusu,Dictionar Medical pag.683
Si Dictionarul de Medicina Oxford,pag.482:
“Masturbatie  obtinerea orgasmului prin autoexcitarea organelor genitale externe .SINONIM IPSIMUS ,ONANIE”(sublinierile mele -Guru)
Astfel ca sa fie respectat PRINCIPIUL IDENTITATII ar trebui sa nu sa se mai foloseasca ONANIE PENTRU MASTURBARE (cu varianta masturbatie)ORI sa nu mai fie folosit ONANIE PENTRU COITUS INTERRUPTUS.
Probabil onania este mai aproape de camasa decat este partenera de pe sticla(MONITOR) dispusa la coit fie si INTERRUPTUS(sic).
Continuam sa prezentam exemple de principii :

PRINCIPIUL NEURONULUI
“Principiul NEURONULUI se refera la modul de organizare al creierului considerandu-se ca unitatea morfologica si functionala  a acestuia este neuronul. S.Raymon,Y Cajal,C.Golgi,G.Marinescu,C.von Economo)”
Praxiologie in axiologie,trecand prin gnoseologie:Teoria principiului.

In ceea ce priveste principiul avem trei variante de adevar:

1)Principiul exista si este corect definit;


2)Principiul respectiv,nu exista(este o constructie speculativa,teoretica,practica l-a infirmat de nenumarate ori);


3)Principiul exista ,insa ,sub alta forma,intrucat este incorect definit.


Valoarea principiului este data de definitia sa si de modelul aplicarii sale in practica.Daca modelul se verifica in practica in mod repetat si constant avem dovada valorii sale...
Intrucat principiul Nirvana ,psihanalitic,nu a fost dovedit si nici corect definit,inseamna fie ca  nu exista fie ca exista sub alta forma.

Alta posibilitate nu exista...
Ori avem o fata Morgana???



joi, 2 iunie 2011

LIBIDO-CHEF-DORINTA

Libido




In loc de Motto:


"Acum stim ca cei ce nu sunt in stare sa-si sublimeze dorintele prin mecanismul refularii devin nevrotici"-Francoise Dolto


Vedeti real urmatorul dialog?


"Ma conduci acasa?


Da ,da` ,nu raman in seara asta,la tine.


De ce ,dragul meu?


Nu am libidoul la mine"


Sau urmatorul?


"Am luat cheia,de la hotel.


Ea:"Da` te cred,insa in seara asta n-am chef sa fac sex"


Amandoua sunt totusi reale.Primul este din viata unui pasionat de psihologie,al doilea din viata "EI"


Care este diferenta dintre libido si chef?Sau dintre libido si dorinta?Exista vreuna?Daca exista ,care este aceea?Sau acelea?Prin ce se deosebeste libidoul masculin de cel feminin?Cum pot fi controlate,tinute in frau,dorintele?Mai ales cele ,mai jos,de centura?


Iata cateva intrebari la care ne propunem sa raspundem.


Oare toata lumea are libido?


1)Conceptul este controversat si neclar;


2)Este folosit doar intre specialisti ( psihologi ,psihanalisti,etc.);


3)Libidoul sexual poate disparea in lipsa celuilat sex,ceea ce pune la indoiala ca ar fi o pulsiune fundamentala;


4)Autosugestia poate de asemenea face minuni,daca convingeti un subiect sa se autosugestioneze ca n-are libido,dupa un timp ,de practica ,ii dispare dorinta-libido


"Libido:placere,in psihanaliza,concept fundamental desemnand placerea sexuala ca nevoie ca pulsiune fundamentala"-definitie Constantin Enachescu


LIBIDO - Definitia din dictionar


LÍBIDO s. n. poftă, apetit, dorintă. * (psih.) dorintă de satisfacere a instinctului sexual. (< fr., lat. libido)


Sursa : neoficial LÍBIDO s.n. (Med.) Dorinta de satisfacere a instinctului sexual. - Din lat., fr. libido.


Sursa : DEX '98


LÍBIDO s. (PSIHANALIZĂ) eros.


Sursa : sinonime LÍBIDO \~uri n. Dorintă permanentă de a-si satisface instinctele sexuale. [Art. libidoul] /lat. libido


Sursa : NODEX


LÍBIDO s.n. Termen folosit de psihanalişti pentru dorinta satisfacerii instinctului sexual. [Pl. -ouri. / < fr. libido, cf. lat. libido - dorintă, poftă].


Sursa : neologisme


sursa online:http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?


Totusi daca cauti pe Google LIBIDO AI SURPRIZA SA dai de termenul Eros ,DESI CEI DOI TERMENI NU SUNT SINONIMI!!!


"ÉROS s. n. 1. dragoste, iubire; (spec.) dragoste senzuală; motiv erotic în literatură. 2. ansamblul dorinţelor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic; libido. ♢ ansamblul instinctelor de conservare şi perpetuare. (< fr. éros /1/, germ. Eros)


eros - ÉROS s. n. 1. dragoste, iubire; (spec.) dragoste senzuală; motiv erotic în literatură. 2. ansamblul dorinţelor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic; libido. ♢ ansamblul instinctelor de conservare şi perpetuare. (< fr. éros /1/, germ. Eros) ÉROS s. (PSIHANALIZĂ) v. libido.


eros - ÉROS s. n. 1. dragoste, iubire; (spec.) dragoste senzuală; motiv erotic în literatură. 2. ansamblul dorinţelor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic; libido. ♢ ansamblul instinctelor de conservare şi perpetuare. (< fr. éros /1/, germ. Eros) ÉROS s. (PSIHANALIZĂ) v. libido. éros s. n.


eros - ÉROS s. n. 1. dragoste, iubire; (spec.) dragoste senzuală; motiv erotic în literatură. 2. ansamblul dorinţelor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic; libido. ♢ ansamblul instinctelor de conservare şi perpetuare. (< fr. éros /1/, germ. Eros) ÉROS s. (PSIHANALIZĂ) v. libido. éros s. n. ÉROS n. livr. Ansamblul dorinţelor sexuale. /<="" éros=""


eros - ÉROS s. n. 1. dragoste, iubire; (spec.) dragoste senzuală; motiv erotic în literatură. 2. ansamblul dorinţelor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic; libido. ♢ ansamblul instinctelor de conservare şi perpetuare. (< fr. éros /1/, germ. Eros) ÉROS s. (PSIHANALIZĂ) v. libido. éros s. n. ÉROS n. livr. Ansamblul dorinţelor sexuale. /<="" éros="" şi="" éros,="" zeul="" vedere="" sexuale,="" s.n.="" punct="" psihanalitic;="" pornirilor="" perpetuare.="" libido.="" la="" iubirii="" instinctelor="" greci].?="" fr.="" eros="" din="" de="" considerate="" conservare="" cf.="" ansamblul="" [<="" ♦="" –=""


sursa online:http://www.dex-online-ro.ro/cautari/eros.htm


Dupa ce cauti cuvantul pe acest site afli ca nu sunt sinonime,si ca totul este relativ,desigur.


Carl Gustav Young se suceste,probabil, in mormant,cat de eronat este ocolit,adevarul istoric:libido - LÍBIDO s. n. poftă, apetit, dorinţă. (psih.) dorinţă de satisfacere a instinctului sexual. (< fr., lat. libido)


libido - LÍBIDO s. n. poftă, apetit, dorinţă. (psih.) dorinţă de satisfacere a instinctului sexual. (< fr., lat. libido) LÍBIDO s.n. (Med.) Dorinţa de satisfacere a instinctului sexual. – Din lat., fr. libido.


libido - LÍBIDO s. n. poftă, apetit, dorinţă. (psih.) dorinţă de satisfacere a instinctului sexual. (< fr., lat. libido) LÍBIDO s.n. (Med.) Dorinţa de satisfacere a instinctului sexual. – Din lat., fr. libido. LÍBIDO s. (PSIHANALIZĂ) eros.


libido - LÍBIDO s. n. poftă, apetit, dorinţă. (psih.) dorinţă de satisfacere a instinctului sexual. (< fr., lat. libido) LÍBIDO s.n. (Med.) Dorinţa de satisfacere a instinctului sexual. – Din lat., fr. libido. LÍBIDO s. (PSIHANALIZĂ) eros. líbido s. n., art. libidóul


libido - LÍBIDO s. n. poftă, apetit, dorinţă. (psih.) dorinţă de satisfacere a instinctului sexual. (< fr., lat. libido) LÍBIDO s.n. (Med.) Dorinţa de satisfacere a instinctului sexual. – Din lat., fr. libido. LÍBIDO s. (PSIHANALIZĂ) eros. líbido s. n., art. libidóul LÍBIDO ~uri n. Dorinţă permanentă de a-şi satisface instinctele sexuale. [Art. libidoul] /<="" libido=""


Vedem limpede cat de clar este faptul ca nu este clar(sic)...


"Libidoul feminin nu se poate justifica "spune Freud


"Libidoul nu poate fi decat feminin",spune Fr.Dolto(ca barbat ii dau dreptate,nu-mi doresc decat o femeie sau ,eventual,mai multe femei,da` ce facem cu Freud?)


Francoise Dolto:"Sexualitatea este constienta(...)Confuzia aceasta dintre sexualitate(constienta) si libido(inconstient) e cea care ne antreneaza ,spre aceasta cale secundara,de rezistenta,spre aceasta impotmolire in abrutizare in loc de umanizare.Sexualitatea poate fi femela,dar libidoul nu poate fi decat feminin"


Francoise Dolto,bazandu-se pe experienta ei de cliniciana a sustinut existenta unui libido,specific feminin.Dolto se opune astfel lui Freud.Un Freud care a facut celebra formula "invidia de penis",atribuind-o sexului frumos,prin excelenta. Dolto se alatura ,prin opozitia sa unui grup de psihanalisti,constituit la Londra,in jurul lui E.Jones si din care mai au facut parte,Melanie KLEIN,Karen Horney , Josine Muller,etc.


Freud este categoric in privinta libidoului:"atribuind conceptiilor de masculin si feminin notiuni mai exacte,putem afirma ca libidoul este in mod constant si regulat de esenta masculina,indiferent ca apare la barbat sau la femeie si facand abstractie de obiectul lui,barbat sau femeie."Iar Sigmund continua:"Nu exista decat un singur libido care se gaseste in slujba functiei masculine cat si feminine"(Freud, Nouvelles conferences)


Totusi Dolto contracareaza, in forta,ceea ce urmeaza este neasamuit de frumos:


"Libidoul pune stapanire pe corp,se impleteste strans cu el ,dar este de ordinul limbajului.El se informeaza despre corp,dar venind din alta parte.Iar dragostea este o armonica a libidoului.Asa cum se spune despre o coarda ca da o nota fundamentala si care are note succesive dupa cum apesi in dreptul nodului si al centrului vibratiei si apoi e nota cea mai subtila ce se poate da,cea mai inalta.


E o armonica:abia atingi coarda si asta da o nota foarte,foarte inalta"


Vedem ca libidoul este foarte important intrucat de el depinde intregul Eros ca si orientarea lui ca barbat sau femeie...


Cum credeti,daca ca barbat te porti frumos,ca un gentleman,o convingi?Ii starnesti dorinta,sau libidoul?O sa radeti,sau nu, insa este exact pe dos.Cele mai multe femei,cam 70-75% nu sunt excitate de baietii buni sau de manierele elegante.Este destul sa te porti elegant ca sa nu fi bagat in seama.In general,femeile sugrumate cultural se plictisesc cu baietii buni.Asa ca ,daca vrei , sa nu starnesti libidoul feminin ai doua variante, fie sa nu faci nimic,fie sa te porti ,cu eleganta.In amandoua cazurile majoriatea femeilor te vor ocoli.Ba chiar poti sa le mai faci cate un compliment,tot elegant, desigur si apoi sa privesti dupa ele de fiecare data cand se uita in directia ta(insa privesc pe langa tine,binenteles-sic)Or sa creada ca "esti prost ca noaptea "si astfel ai scapat ,pe vecie ,de toate tipele banale,sau de duzina!Orice tipa banala daca ii acorzi ,decent,atentie, incepe prin a se feri de tine.Ca sa te alerge,astfel(sic)In caz ca dispui de timp liber , poti alerga, dupa ea sau ele ,poate in cele din urma, o "prinzi".Daca esti ocupat, iti vezi,desigur ,de treburile tale.


Sigur mai raman cele foarte inteligente sau super-inteligente.Astea ,pentru ca au multe sinapse,pricep ca esti de valoare si gasesc o cale sa-ti scoata libidoul pi nas...


Aici ,evident, vorbim de femeile din Romania ,de zona de est a Europei,si de tarile sarace.In tarile bogate situatia este un pic diferita.Femeile,acolo, sunt mult mai decise sa-si poarte libidoul la vedere.


Sigur intre libidoul feminin si inteligenta este o discutie intreaga,pe care nu o putem epuiza in cateva randuri.Trebuie pentru asta carti intregi.Poate, o sa le scriem.


Trebuie sa subliniem ca femeile se poarta astfel din "instinct".Instinctul le spune ca un barbat, prea gentil, nu-i destul de bogat ,pentru ele.Repetam, asta doar in Est ,Lumea a III-a si saracele domenii...


"Daca psihanaliza a preluat termenii lingvistici de corp-la corp si de satisfacere a nevoilor e fiindca dorinta se construieste de-a lungul acestei vieti de nevoi,care repeta procesele vitale.Dar libidoul pare sa existe independent de momentele de satisfacere a nevoilor.


De ex.zona erogena cea mai subtila denumita inima,poate fi independenta de stomac.Spune "mi-e rau de la inima"referindu-se la stomac,si poate sa-ti fie rau de la inima referindu-te la inima;este inima inimii,adica sensibilitatea.E cert ca amestecul dorintei si al locurilor de perceptie care au devenit zone erogene ca urmare a satisfacerii relatiilor de obiecte dintre noi si ceilalti face sa se creada ca libidoul care se afla in sensibilitatea unei fiinte umane fata de alta nu este ,la origine ,independent de corp si de satisfactiile sale"cum spune Francoise Dolto.


Si tot Dolto defineste "conceptul freudian de libido,inseamna ,forta proceselor si transformarilor din domeniul excitatiei sexuale"ea continua"Sa nu uitam aceasta definitie.Dar aceasta forta,mediatizata de pulsiuni(si stim ca la nivel organic,aceste pulsiuni sunt concomitente cu fenomenele chimice),nu poate fi studiata decat in obiectivarea ei,altfel spus prin manifestarea ei exprimata fata de obiectul acestei pulsiuni,de catre individul presupuis a fi subiecty si focar al dorintei(ori prin subiectul focar al pasiunii).


Pentru psihanaliza este vorba de un libido devenit clinic observabil daca nu prin observatie directa ,cel putin prin studierea dinamismelor inconstiente.Cine spune studiu,spune in acelasi timp observator si observat"...Francoise Dolto este inepuizabila.
Consideram,atat din studiu cat si din experienta  ca libidoul feminin este de doua feluri,activ si pasiv.Cel pasiv era  predominant ,asta pana la emanciparea femeii.
Libidoul masculin suporta o schimbare in sensul cresterii pasivitatii sale.Asta pentru ca natura umna(divina)nu face nimic de prisos.Femeile falic active,vor face pereche cu barbati falic pasivi si invers.
Libidoul activ
"M-a convins ca ii era sete dupa ce m-a sarutat de vreo zece ori.Cine ma cunoaste stie ca imi place  usturoiul.Mancasem deci usturoi si ma miram ca tipa nu cade lata din cauza mirosului.Mai tarziu mi-a confirmat ca a simtit gustul de usturoi amestecat cu pasta de dinti.A amuzat-o si a starnit-o si mai mult.Bine ca nu ai mancat ceapa ,mi-a zis .Nu o pot suferi."
Vedem un libido activ care nu se impiedica de conditiile  in care se manifesta.
Si subliniem o definitie din praxis a activismului,nu disponibilitatea de a actiona il caracterizeaza, ci usurinta  punerii sale  in practica .
Un libido care implica renuntarea,fara sa existe refuzul "obiectului"-subiect,spre care se indreapta,  nu este propiu-zis ,libido ci primul pas spre nevroza,intrucat avem de-a face cu o ambivalenta...




Cum isi justifica Freud teoria sa despre LIBIDO,printr-o argumentatie care pune la indoiala ateismul sau:




In 1909 ,la o sedinta a lui Wienner Psychonalytische Vereinigung (WPV) consacrata diavolului si manifestarilor lui in istorie,Freud spune:"Ar trebui sa atragem atentia asupra faptului ca diavolul este o personalitate masculina prin excelenta ,ceea ce sustine o teza a teoriei sexualitatii conform careia libido-ul acolo unde se manifesta ,este intotdeauna masculin (singura creatura diabolica feminina este bunica diavolului)"
Va urma


Guru